Poate Europa trăi fără Rusia? O analiză a dependenței energetice și industriale în 2024

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat; imagine bazată pe elemente vizuale realizate de Comisia Europeană(opens in new window).

La peste trei ani de la începutul invaziei în Ucraina, Uniunea Europeană susține în continuare economia rusă prin importuri strategice, în special din domeniul energetic și metalurgic. În ciuda sancțiunilor, milioane de euro continuă să curgă către Moscova, alimentând indirect bugetul Rusiei.

1. Combustibil nuclear: dependență ignorată

În 2024, Uniunea Europeană a importat peste 700 de milioane de euro în combustibil nuclear din Rusia. Aceasta include uraniu îmbogățit, componente pentru elemente de combustibil și servicii de conversie și îmbogățire. Aproximativ 24% din necesarul de combustibil nuclear al UE provine de la compania de stat rusească Rosatom, un gigant care controlează peste 40% din piața globală de îmbogățire a uraniului.

Mai grav, aceste importuri nu sunt sancționate. În timp ce gazul și petrolul au fost treptat limitate, combustibilul nuclear a fost lăsat neatins — inclusiv la presiunea unor state precum Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, care depind de tehnologia sovietică a reactoarelor lor.

2. Gazul rusesc: o dependență cu preț mare

Chiar și după criza energetică din 2022, UE a continuat să importe gaz natural din Rusia în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro în 2024. Deși volumele sunt în scădere față de anii anteriori, ele rămân semnificative, în special în Europa Centrală și de Est.

Din 2022 până în prezent, Uniunea Europeană a plătit peste 205 miliarde de euro pentru gaze, petrol și cărbune din Rusia — o sumă mai mare decât sprijinul total acordat Ucrainei.

3. Oțelul și aliajele rusești: excepții din sancțiuni

În 2024, Rusia a exportat în UE 5,34 milioane de tone de produse siderurgice — pig iron, DRI și semifabricate — în valoare de peste 2,6 miliarde de euro. Aceste produse sunt esențiale pentru industria grea și pentru construcții, iar importurile continuă în ciuda războiului.

Procente estimative ale dependenței:

Pig iron: ≈ 26% din importurile totale ale UE
DRI (direct reduced iron): ≈ 40%
Semifabricate metalurgice: volume importante, cu expunere ridicată în Italia, Germania și Țările de Jos

4. Rare, dar esențiale: mineralele strategice

Rusia este un furnizor-cheie și pentru alte materii strategice:

Paladiu: ~40% din producția mondială
Titan: ~20% din consumul UE (utilizat în industria aerospațială)
Aluminiu primar și aliaje: Rusia a fost în top 3 furnizori pentru UE în ultimii ani

Aceste materiale nu doar că susțin industrii de înaltă tehnologie, dar și creează dependențe critice greu de înlocuit pe termen scurt.

Cât a plătit, concret, UE Rusiei în 2024?

În 2024, Uniunea Europeană a plătit Rusiei aproximativ 18,8 miliarde de euro pentru importurile energetice și industriale esențiale. Această sumă include peste 700 de milioane de euro pentru combustibil nuclear, în special uraniu îmbogățit, care asigură circa 24-25% din necesarul UE. Pentru gazul natural, plățile au fost în jur de 15 miliarde de euro, deși dependența variază semnificativ între statele membre, ajungând până la 80-95% în unele țări din Europa Centrală. În domeniul siderurgic, pentru importurile de pig iron și DRI, UE a plătit aproximativ 455 milioane, respectiv 376 milioane de euro. Pe ansamblu, importurile de materii prime siderurgice au costat UE circa 2,6 miliarde de euro. În plus, cheltuielile pentru alte minerale strategice au fost variabile și nu au fost raportate oficial, însă reprezintă un alt segment important al acestei dependențe economice.

Rosatom, neatinsă de sancțiuni

Până în iulie 2025, compania Rosatom nu este supusă niciunei sancțiuni europene. Nici conducerea, nici subsidiarele comerciale implicate în export nu au fost vizate. Aceasta în ciuda faptului că Rusia folosește veniturile din exporturi pentru a-și finanța industria militară și aparatul de propagandă.

Mai mult, există suspiciuni că firme europene — inclusiv Orano din Franța — mențin legături contractuale sau tehnice cu Rosatom, chiar dacă aceste informații nu sunt complet transparente.

O întrebare incomodă

Ca să înțelegem mai bine situația: ajutăm Ucraina cu armament să se apere de armele construite de Rusia, arme care sunt, în parte, finanțate cu bani proveniți din exporturile de resurse pe care Rusia le face către Europa. Această situație paradoxală trebuie oprită prin mijloace diplomatice, aducând părțile la masa negocierilor pentru a găsi o soluție durabilă care să pună capăt unui conflict ce slăbește economic și social continentul european. Europa nu este în prezent pregătită să supraviețuiască fără resursele energetice și industriale ale Rusiei, iar acest fapt face ca obținerea păcii să fie cu atât mai importantă.

Concluzie

Să nu ne păcălim singuri: Uniunea Europeană nu poate funcționa acum fără resursele Rusiei. Importurile continuă să alimenteze economia, iar orice încercare de a ocoli realitatea e o iluzie periculoasă. În acest context, retorica războinică și înarmarea în lanț nu fac decât să apropie catastrofa.

Pacea trebuie să domine, nu războiul. Singura cale reală de ieșire este reluarea relațiilor diplomatice cu Rusia — nu o rușine, ci o necesitate. Dar pacea nu se obține cu vorbe goale sau cu propagandiști pe post de negociatori. Avem nevoie de diplomați adevărați, capabili să pună interesele oamenilor mai presus de jocurile politice și să prevină escaladarea.

Altfel, continuăm să jucăm o ruletă rusească cu viețile noastre, iar prețul va fi imens.