De ce plătim toată energia la preț de gaz – chiar și când vine din hidro, nuclear sau eolian

Piața de energie din România funcționează pe principiul „prețului marginal”: toți producătorii de energie sunt plătiți la același tarif, egal cu prețul celei mai scumpe surse necesare pentru a acoperi cererea.
Rezultatul? Facturi mai mari pentru consumatori și profituri excepționale pentru producători cu costuri mici, cum sunt Hidroelectrica și Nuclearelectrica.

Cum funcționează mecanismul
Acest sistem, utilizat și la nivel european, presupune ca energia să fie vândută în funcție de ordine de merit: operatorul pieței acceptă ofertele de vânzare începând cu cele mai ieftine până când acoperă cererea. Ultima ofertă acceptată — cea mai scumpă — stabilește prețul pentru toată energia livrată în acea oră.

Exemplu real din România
Conform datelor de pe kwhprice.eu, pe 21 iulie 2024:
• Intervalul 21:00–22:00: preț spot de 0,1535 €/kWh, adică 153,5 €/MWh (~767 lei/MWh);
• În același interval, producția a inclus surse scumpe (gaz), dar și hidro și nuclear;
• Așadar, și energia produsă ieftin a fost plătită la prețul ridicat determinat de gaz;

Exemplu simplificat:
Cererea: 350 MWh
Hidroelectrica oferă 300 MWh la 100 lei/MWh
O centrală pe gaz oferă 50 MWh la 767 lei/MWh (echivalent cu 153,5 €/MWh)
Toți cei 350 MWh sunt plătiți la 767 lei/MWh, chiar dacă majoritatea au fost produși la costuri sub 150 lei/MWh.

Cine câștigă? Cine pierde?
Câștigători: Producătorii ieftini (hidro, nuclear, uneori eolian) care încasează prețul maxim.
Pierdanți: Consumatorii casnici, IMM-urile și instituțiile publice — mai ales după eliminarea plafonării prețurilor.

Manevre de piață care umflă prețurile
De-a lungul timpului, experții și analiștii au semnalat mai multe practici care pot duce la creșterea artificială a prețurilor:
• Oferte fictive sau speculative pe spot
• Limitarea intenționată a energiei ieftine în ore-cheie
• Exporturi masive în orele de vârf care reduc oferta internă

Soluții posibile
-Separarea pieței între energia ieftină (reglementată) și cea scumpă (competitivă);
-Preț mediu ponderat (weighted average pricing), mai echitabil decât prețul marginal;
-Impozitarea profiturilor excepționale;
-Reglementări stricte pentru prevenirea manipulării pieței;

Concluzie

Deși România produce o mare parte din energia sa din surse ieftine și nepoluante, sistemul de stabilire a prețului pe piața spot face ca întreaga energie livrată să fie plătită la prețul celei mai scumpe surse active. Fără intervenții legislative și reglementare inteligentă, consumatorii vor continua să plătească mai mult decât ar fi firesc.